Preferintele consumatorilor se schimba; la fel, si obiceiurile de cumparare. Cum trebuie comerciantii si producatorii sa se adapteze.

Un studiu PwC noteaza ca schimbarile din industria bunurilor de larg consum sunt atat de mari incat companiile nu se mai pot baza pe strategii care le-au servit bine in trecut. La nivel mondial, cresterea populatiei si a fondurilor disponibile pentru consum erau suficiente pentru a asigura avansul anual al veniturilor. Dar acest lucru nu mai e valabil: numarul consumatorilor pe pietele mature e in scadere - si in contextul in care sporul natural este negativ in multe tari dezvoltate economic – iar acestia se confrunta cu venituri in stagnare, in cel mai bun caz, de aproape un deceniu. Si in unele piete emergente, precum Rusia, China sau Brazilia, apetitul pentru consum a fost temperat de incetinirea ritmului de crestere economica sau de slabirea monedelor din tarile respective.

Chiar si in Romania, unde salariile au crescut rapid in ultima perioada, iar multe companii considera ca exista inca potential neexplorat, in special in zona rurala, sunt semne de frana. Consumul ramane un vector important al cresterii economiei romanesti, pe fondul majorarilor salariale din ultimul an si jumatate si al reducerilor de taxe (in special a TVA), dar ritmul de crestere a incetinit.

De fapt, ceea ce se intampla la scara mondiala se replica si in Romania – consumatorii „se specializeaza”. Astfel, piata migreaza tot mai mult, fie spre produse de nisa, fie spre extreme – cele mai ieftine sau cele mai scumpe game de produse. Un studiu al GfK noteaza ca, in primul trimestru din 2017, desi increderea consumatorilor romani este la cote maxime si piata bunurilor de larg consum a crescut, volumele au scazut, pentru prima oara din 2015.

Studiul remarca, de altfel, continuarea fenomenului de uptrading - achizitia unui produs superior, mai scump, din aceeasi categorie - dar scaderea cantitatilor cumparate a dus la incetinirea ritmului de crestere al pietei de bunuri de larg consum.

Dintre categoriile mari, produsele alimentare proaspete si cele de ingrijire personala raman constante in valoare, dar inregistreaza cresteri produsele alimentare ambalate (+3%), si bauturile, cu 2%. „Campioane sunt produsele pentru ingrijirea locuintei, care au crescut cu 7% in valoare, semn ca romanii acorda mai mare atentie confortului de acasa”, remarca studiul GfK.

Analistii evidentiaza ca specialitatile de branza, deserturile din lapte, batoanele de cereale, fructele uscate, cidrul, produsele de patiserie si pizza congelate au continuat sa se dezvolte si sa castige tot mai multe gospodarii din Romania. Categoriile de „rasfat”, cum ar fi inghetata, biscuitii dulci si sarati, gustarile si pralinele, au crescut si ele, in principal prin intensificarea consumului, in timp ce alimente de baza, precum faina, zaharul, orezul, uleiul pentru gatit sau margarina au continuat tendinta de scadere.

Pe pietele mature din SUA sau Marea Britanie jocurile sunt acum facute de doua mari categorii de clienti – „supravietuitorii” si „selectivii” – arata studiul 2017 Consumer Packaged Goods Trends elaborat de PwC. Supravietuitorii sunt fie pensionari, fie tineri inglodati in datorii, care isi reduc cheltuielile si cauta cel mai bun raport calitate-pret, si isi fac cumparaturile fie la discountere, fie in magazine online ce ofera preturi mai mici dar si un confort mai bun. De cealalta parte, selectivii isi permit sa fie „mofturosi” si greu de multumit, ei alegand produsele care li se par de cea mai buna calitate.

Rezultatul este ca extremele – zonele de discount si varf – o duc bine si isi cresc cota de piata, in timp ce retailerii de mijloc sunt sub presiune, arata analiza PwC.

Tendinta se remarca si in Romania, unde comertul modern continua sa castige teren (ajungand la circa 62% din vanzarile totale de bunuri de larg consum) in defavoarea comertului traditional, potrivit GfK. Analiza arata ca discounterii, supermarketurile si magazinele moderne de proximitate au cea mai mare crestere a cotei de piata in valoare, primele doua castigand prin cosuri mai mari, in timp ce magazinele moderne de proximitate recruteaza mai multi cumparatori. Pe de alta parte, hypermarketurile – care se adreseaza mai mult segmentului mass-market - sunt afectate de scaderea traficului.

Mai mult, asa cum au remarcat multe studii, romanii sunt tot mai interesati de produse eco/bio, chiar daca aceasta piata este inca minuscula in comparatie cu totalul vanzarilor de bunuri de larg consum.

Atentia la nise, promovarea unor branduri mai mici sau adaptarea la specificul local devin tot mai importante pentru producatorii de bunuri de larg consum.