Apetitul cumparatorilor pentru produse realizate local este in crestere, tendinta facand parte dintr-un context mai larg favorabil productiei si vanzarii articolelor „Fabricat in Romania”, de care antreprenorii pot profita, in anumite conditii, in pofida costurilor de fabricatie mari comparativ cu alte piete. 

Un studiu realizat de INSCOP la comanda Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania arata ca doua treimi dintre consumatori considera ca produsele romanesti sunt mai bune decat cele straine, desi de multe ori au preturi mai mari si nu sunt disponibile tot timpul anului.

Cele mai vizibile in supermarketuri sunt produsele lactate si cele din carne, aceste doua categorii fiind urmate, la mare distanta, de legume-fructe si conserve, compoturi si dulceturi.

Participantii la sondajul INSCOP identifica produsele romanesti cu respectarea unei retete autohtone (36%), fabricarea pe plan local indiferent de originea ingredientelor, nume sau brand (26,6%), produsele traditionale (21,6%) sau cele cu nume romanesc (12,9%).

Dochita Zenoveiov, managing director al agentiei de branding Seed Consultants, spune ca romanii au inceput sa caute produsele locale asteptandu-se ca acestea sa fie mai proaspete, mai gustoase si naturale.

In esenta, antreprenorii vor avea succes in masura in care vor oferi produse care raspund acestor asteptari specifice, alte conditii (generale) fiind legate de preturi, disponibilitatea articolelor, promovare inteligenta si eficienta distributiei.

Cresterea interesului pentru produse romanesti, dar si pentru cumparaturi online a stat la baza lansarii unei platforme dedicate exclusiv promovarii si vanzarii de articole “made in Romania” - deprinromania.ro.

„In ultimii ani, interesul romanilor pentru cumparaturi online a crescut semnificativ; romanii apreciaza cel mai mult facilitatea cumparaturilor, precum si diversitatea produselor oferite. De asemenea, mai multe studii arata ca majoritatea romanilor prefera sa cumpere produse fabricate in Romania si nu in strainatate, iar cei mai multi dintre ei considera ca produsele alimentare romanesti sunt mai bune calitativ decat cele straine”, a declarat Melinda Paunescu, o antreprenoare in varsta de 35 de ani care a lansat site-ul printr-un proiect cofinantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Platforma include ofertele a aproape 40 de producatori de alimente, imbracaminte, decoratiuni si cosmetice.

Nevoia unor “integratori” de oferte, inclusiv pentru marfurile autohtone, se resimte si in comertul offline, astfel ca pe langa pietele agro-alimentare traditionale sau targuri de profil multe supermarketuri au zone sau produse marcate “Fabricat in Romania” sau cu specific local – made in Sibiu, Maramures, Bucovina ori Transilvania.

Raspunzand noilor tendinte de consum, retailerii internationali s-au concentrat in ultimii ani pe dezvoltarea de marci proprii, sub care vand alimente asigurate de furnizori locali. Branduri precum Gusturi romanesti, Bun, din Romania, Dor de gust sau Tara mea au ajuns astfel la vanzari cumulate de zeci de milioane de euro anual.

Marcile private (o gama larga de produse, alimentele reprezentand doar o cincime din total) au inregistrat in ultimii ani un salt de vanzari spectaculos, sprijinind dezvoltarea producatorilor locali.

Intrucat au preturi cu pana la 30% mai mici fata de brandurile consacrate, marcile private au ajuns sa acopere anul trecut 14% din intreaga piata a bunurilor de larg consum.

Potrivit companiei de cercetare a pietei GfK, alimentele au crescut cel mai mult, cu doua puncte procentuale fata de anul anterior, pana la 20%, acesta fiind segmentul unde produsele no-name au cea mai mare cota de piata, prin comparatie cu bauturile, unde au doar 7%, sau cu produsele de ingrijire a locuintei (9%).

Daca marcile private au inceput sa creasca in ultimii ani, o astfel de evolutie intarzie pentru produsele atestate ca traditionale, ceea ce inca reprezinta o oportunitate pentru antreprenori.

In UE sunt recunoscute circa 1.500 de produse traditionale, din care doar 3 provin din Romania. Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu si Telemea de Ibanesti sunt singurele produse romanesti inregistrate in Registrul Denumirilor de Origine Protejate si al Indicatiilor Geografice Protejate al Comisiei Europene, alte doua fiind in curs de atestare – Carnatii de Plescoi si Novacul afumat din Tara Barsei.

Schimbari majore sunt asteptate insa, in perioada urmatoare, pentru comertul modern, ca urmare a modificarilor controversate aduse legii supermarketurilor (321/2009 privind comercializarea produselor alimentare).

Legea prevede ca cel putin 51% din produsele agroalimentare sa provina din lantul scurt alimentar. Proiectul legislativ a fost initiat ca o masura de sprijinire a producatorilor locali, dar in prezent nu exista o definitie a sintagmei lant scurt de aprovizionare, iar guvernul are la dispozitie doua luni pentru a pune la punct normele de aplicare.

Principala prevedere a noii legi (privind lantul scurt de aprovizionare) va intra in vigoare peste sase luni.

Totodata, legea interzice retailerilor sa incaseze de la furnizor taxe si servicii si impune termene de plata ale comerciantului catre furnizor foarte stranse.Aceste prevederi sunt deja in vigoare si se aplica tuturor categoriilor de produse, nu doar celor provenite din lantul scurt alimentar, ceea ce starneste nemultumiri in randul retailerilor, care spun ca legea se indeparteaza de obiectivul initial.