Noua din zece companii vor beneficia de aceasta schimbare, care creste pragul pana la care o firma poate fi considerata microintreprindere de la venituri anuale de 100.000 de euro la 500.000 de euro. Microintreprinderile cu unul sau mai multi salariati vor fi impozitate cu 1% din venituri, iar cele fara salariati pastreaza cota de impozitare de 3%.

Impozitele aplicate microintreprinderilor vor scadea, in urma aplicarii acestei masuri, cu circa 955 milioane de lei, releva un studiu elaborat de analistul financiar Iancu Guda, director in cadrul firmei de analiza Coface.

Dar efectele benefice sunt anulate in mare masura de cresterea costurilor provocata de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie, introdusa de Guvern prin aceeasi Ordonanta de Urgenta de modificare a Codului Fiscal. „Practic, impactul net asupra companiilor este zero si, in esenta, vorbim despre o redistribuire”, afirma specialistul Coface.

Incepand cu 1 februarie, salariul minim brut pe economie devine 1.450 de lei, fata de 1.250 de lei anterior. Acest aspect este „foarte important, deoarece microintreprinderile sunt predispuse sa angajeze un personal semnificativ la nivelul salariului minim pe economie”. Mai mult, dat fiind nivelul relativ redus al veniturilor, cresterea cu 16% a unei categorii de costuri va avea un impact semnificativ asupra profitabilitatii. Per total insa, mult mai multe companii, indiferent de numarul de angajati, vo inregistra o optimizare fiscala in acest an.

Potrivit datelor Coface, din cele aproximativ 500.000 de companii active in Romania, 90% sunt microintreprinderi care urmeaza sa fie afectate de noile reglementari fiscale. Acestea au in total 1,2 milioane de salariati si cumuleaza 10% din veniturile tuturor firmelor din Romania.

Prin aceeasi Ordonanta de Urgenta, Executivul a introdus si scutirea de la plata impozitului pe profit, timp de zece ani, pentru firmele care desfasoara exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare. Chiar daca impactul pentru bugetul de stat nu este major, pentru cele aproximativ 700 de companii cu activitati de cercetare-dezvoltare scutirea de impozit pe profit reprezinta un real stimulent ce se adauga masurilor adoptate si de precedentul Guvern (scutirea de impozit pe venit pentu angajati, deduceri suplimentare pentru activitatile de R&D).

Pe de alta parte, Guvernul a eliminat plafonul de 5 x salariul mediu brut ca suma maxima la care se calculeaza contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari de sanatate, afectand astfel veniturile nete ale celor aproximativ 40.000 de angajati cu salarii mari.

Daca masurile de mai sus erau oarecum asteptate, autoritatile au surprins cu introducerea unei deductibilitati de pana la 400 de euro pe an pentru abonamentele medicale achizitionate de salariati, similara celei pentru asigurarile de sanatate. Clinicile privare obtin astfel aproape acelasi tratament fiscal ca si asiguratorii, care beneficiaza in plus de pe urma unei deductibilitati si la nivelul angajatorilor, nu numai a angajatilor.

Deductibilitatea fiscala pentru abonamentele medicale achizitionate de salariati in limita a 400 de euro pe an la fel ca in cazul politelor de sanatate a luat prin surprindere reprezentantii companiilor de asigurari care raman acum cu mai putine atuuri in fata competitiei clinicilor private pe segmentul de retail. Pentru furnziorii de servicii medicale obtinerea deductibilitatii, chiar daca doar partiala, este un o lupta castigata in fata asigurarilor, care in ultima perioada au muscat tot mai mult din businessul abonamentelor, oferind pe langa servicii de preventie si interventii chirurgicale.

O alta schimbare, cu o influenta mai mica asupra companiilor dar nu de neglijat, este eliminarea impozitului de 3% pentru tranzactiile imobiliare cu o valoare mai mica de 100.000 de euro (450.000 de lei). Astfel, vanzatorii persoane fizice pot ramane practic cu 3.000 de euro in plus in cazul vanzarii unei proprietati de 100.000 de euro. De aceasta prevedere pot profita cei care vor sa dezvolte o cladire pe o parcela mai mica, cu o valoare sub plafonul amintit, sau dezvoltatorii ce pot cumpara mai multe loturi in locul unui teren mai mare.

In acest timp, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat pregateste doua noi proiecte pentru IMM-uri: „Romania start up nation”, un program ce va oferi zece mii de granturi in valoare de 200.000 de lei per grant, si programul de export, care va sustine internationalizarea IMM-urilor, potrivit ministrului Florin Jianu. Nu se stie inca in ce masura programele existente, lansate de guvernul Ciolos, vor continua, avand in vedere ca se suprapun cu planurile noului executiv.

Toate aceste modificari, precum si celelalte anuntate in programul de guvernare vor genera atat presiuni de ordin fiscal la nivelul bugetului de stat cat si presiuni salariale in randul companiilor. De aceea, antreprenorii sunt mai circumspecti cu perspectivele de crestere in acest an. Potrivit unui studiu KeysFin, antreprenorii estimeaza o incetinire a cresterii economice fata de 2016, pe fondul temperarii consumului intern, dar si al riscurilor externe.