In 2015 economia Romaniei a inregistrat una din cele mai puternice cresteri economice din regiune pentru al patrulea an consecutiv, de 3,8% in comparatie cu 2014. La fel ca si in Europa, principalii factori care au contribuit la aceasta crestere sunt consumul privat si o usoara revenire a investitiilor. Pe langa stimulii externi (scadererea pretul petrolului care a condus la reducerea inflatiei si la cresterea puterii de cumparare), consumul intern al tarii a beneficiat si de stimuli interni: majorari succesive ale salariului minim pe economie, majorari salariale pentru salariatii sectorului public, reduceri succesive ale TVA (la 9% pentru alimente in iunie 2015 si  la 20% pentru toate produsele in ianuarie 2016), revenirea creditarii si cresterea increderii consumatorilor la nivelul de dinaintea crizei. Astfel, relaxarea fiscala pentru populatie este una de amploare si impreuna cu veniturile in crestere (+15,8%  an-la-an in termeni reali in februarie 2016) va continua sa stimuleze consumul si in 2016. 

Masurile de relaxare fiscala in beneficiul companiilor nu au mai avut spatiu in noul Cod Fiscal in vigoare de la 1 ianuarie 2016. Producatorii locali nu beneficiaza pe deplin de cresterea consumului, care este acoperit intr-o masura mai mare din importuri. Pe deasupra, incetinirea cererii la nivel global a temperat exporturile Romaniei, ambele efecte cauzand o incetinire a cresterii anuale a productiei industriale la doar 2% in 2015 de la 3,7% in 2014. La inceput de 2016 incetinirea continua, industria prelucratoare inregistrand o contractie in comparatie cu primele doua luni ale anului anterior. Mai mult, majorarile salariului minim pe economie amintite mai sus maresc costurile de productie si pun presiune asupra competitivitatii companiilor, deoarece acestea nu au fost acompaniate de imbunatatiri ale productivitatii, dat fiind faptul ca investitiile din economie raman la putin peste 60% din nivelul inregistrat in 2008, dupa scaderi puternice incepand cu anul 2009.

Cu toate acestea, un aspect pozitiv este faptul ca in decembrie 2015 guvernul a folosit fondurile neutilizate pana la tinta de deficit bugetar pentru investitii si co-finantare pentru proiecte cu fonduri Europene, in valoare totala de 17 miliarde de lei. Astfel, platile in avans catre beneficiari au atins 74,3% din alocarea aferenta 2007-2013 (in crestere cu 22 puncte procentuale in comparatie cu finalul anului 2014). Platile efective de la UE au insumat doar 58,9% din alocare (in crestere cu 14 puncte procentuale in comparatie cu finalul anului 2014). Diferenta pana la 74,2% reprezinta plati in avans ale statului pentru a imbunatati absorbtia dat fiind faptul ca 2015 a fost ultimul an pentru a beneficia de fondurile aferente alocarii 2007-2013 si vor fi recuperate ulterior de la Comisia Europeana.

Evolutia stocului de credite acordate companiilor ramane in teritoriu negativ (-0,4% an-la-an in februarie 2016), pe fondul unei contractii puternice a stocului de credite in valuta (-10,5%). Aceasta scadere a fost cauzata de curatarea bilanturilor bancilor de credite neperformante si de refinantari ale creditelor din valuta in lei. Cu toate acestea, scaderea stocului total s-a temperat incepand cu a doua jumatate a lui 2015, pe masura ce creditarea noua s-a imbunatatit.

Se observa o modificare semnificativa a preferintelor companiilor privind creditarea, catre cele in lei, in defavoarea celor in valuta. Daca in 2008-2011 proportia creditelor noi acordate companiilor in lei era de aproximativ 50%, in 2015 aceasta pondere a crescut la 63,2%. Astfel, in luna mai 2015 ponderea in total a stocului de credite in lei a depasit-o pentru prima data pe cea a creditelor in valuta si a continuat sa creasca, pana la 53% in februarie 2016. Acest comportament se datoreaza scaderii costurilor pentru creditele in lei la minime istorice si astfel reducerea diferentialului de dobanda fata de creditele in valuta. 

Daca la finalul anului 2008 ratele dobanzii creditelor noi acordate companiilor erau de 19,51% pentru lei  in comparatie cu 7,63% pentru cele in euro, in luna septembrie 2015 nivelul acestora era de 4,35% pentru lei, respectiv 3,06% pentru euro. Anticipam ca BNR va menţine nivelul actual al dobanzii de politica monetara pana la final de 2017, iar Banca Centrala Europeana va continua relaxarea cantitativa. In consecinta, costurile de finantare vor ramane reduse si creditarea in lei atractiva, continuand sa incurajeze conversia graduala in lei a creditelor denominate in valuta. 

Conform unui sondaj BNR publicat in luna decembrie, cele mai presante probleme cu care s-au confruntat companiile in perioada aprilie – septembrie 2015 sunt fiscalitatea, concurenta si lipsa cererii, in timp ce accesul la finantare continua sa reprezinte o problema presanta doar pentru 15% dintre companii, similar exercitiilor precedente. Sursele de finantare preferate au ramas reinvestirea profitului sau vanzarea de active (44%), insa se observa o usoara crestere a ponderii firmelor care au apelat la finantare de la institutiile financiare. Astfel, creditele noi acordate companiilor au insumat 38 miliarde lei, in crestere cu 16,4% fata de 2014, insa doar putin peste jumatatea nivelului din 2008. Comportamentul de economisire al companiilor este puternic, iar lichiditatea injectata de platile facute de Ministerul Finantelor Publice la final de 2015 a contribuit la o crestere semnificativa a fondurilor din conturile companiilor, depozitele overnight ale acestora fiind cu 33% mai mari la final de februarie 2016 decat in februarie 2015.

Ne asteptam ca increderea companiilor sa creasca pe masura ce economia isi va reveni, iar tendinta de economisire sa fie inlocuita treptat de nevoile de investitii si de o cerere in crestere pentru credite.