Cand Bernie Sanders scria pe Twitter ca bucurestenii au acces mult mai rapid la internet decat multi dintre cetatenii SUA, el nu s-a referit la toti bucurestenii si cu atat mai putin la toti romanii. Comisia Europeana confirma ca Romania sta bine la retelele de banda larga, insa indicatorii, in ansamblul lor, fac ca Romania sa ajunga pe locul 28 din 28 in Uniune.

Raportul Comisiei Europene confirma „o calitate ridicata a retelelor de banda larga” si de asemenea, un procent insemnat al disponibilitatii retelelor de banda larga - pentru 89% dintre gospodarii per total teritoriu (fata de 97% in Uniunea Europeana). Acelasi raport plaseaza Romania pe ultimul loc in clasamentul indicelui global al economiei si societatii digitale (DESI 2015) si la o serie de elemente care compun acest indicator. in ciuda unor performante punctuale, analiza pe fond arata Romania ramane o zona a contrastelor.

Indicele economiei si societatii digitale (DESI) 2015, publicat in fiecare an de Comisia Europeana, prezinta o sinteza a cinci indicatori ai economiei si societatii digitale dintr-un stat membru: conectivitatea, competentele digitale ale utilizatorilor, modul de utilizare a internetului, integrarea tehnologiilor digitale in mediul de afaceri si digitalizarea serviciilor publice. Aspecte puse in evidenta de raportul DESI:

1. Conectivitatea: 32% dintre romani nu au utilizat internetul niciodata, fata de 16% in Uniunea Europeana. tarile din topul DESI (Danemarca, Olanda) au o rata de neutilizare a internetului de doar 2,8%, respectiv 4,4%.

Un procent tot mai important din populatie este abonat la retele in banda larga rapide (in prezent 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, fata de 54% in anul 2013 – ceea ce plaseaza Romania pe locul 2 din acest punct de vedere). Cu toate acestea, 10% din gospodariile din Romania nu sunt nici acum legate la retele fixe in banda larga si aproape jumatate din gospodarii nu au abonamente la retelele fixe in banda larga, consemneaza raportul DESI 2015.

2. Competente digitale: 17% dintre cetatenii romani au competente digitale de baza (27% in UE) si doar 9% competente peste medie (fata de 28% in UE). in topul tarilor la acest capitol se situeaza Danemarca (74% competente de baza si peste medie, preponderant peste medie), Olanda, Suedia, Finlanda. La polul opus se afla Romania, Bulgaria, Grecia, Italia.

Romania are, de asemenea, un procent mai mic de specialisti IT&C si anume 2,7% din totalul fortei de munca, in timp ce media europeana atinge 3,7%.

3. Utilizarea internetului: reticenta mare la tranzactii.

Serviciile bancare sunt folosite de asemenea limitat in Romania: 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online si numai 17% fac cumparaturi online – cea mai scazuta rata din toate tarile UE.

La fel ca majoritatea europenilor, romanii utilizeaza internetul pentru continut si media, sa comunice si, foarte limitat, pentru tranzactii. „Romanii par sa manifesteze cea mai mare reticenta atunci cand trebuie sa incheie tranzactii pe internet, acest lucru lasandu-i cu un decalaj de recuperat atat in ceea ce priveste serviciile bancare online, cat si efectuarea de cumparaturi online”, arata materialele DESI 2015.

Altfel, destul de asemanator cu ceilalti europeni, romanii citesc stiri online (70%), asculta muzica, vizioneaza filme si acceseaza jocuri online (46%), utilizeaza internetul pentru apeluri vocale sau video (46%) sau prin intermediul retelelor de socializare (67%) si vizioneaza continut video prin conexiunile la internet in banda larga (mai ales prin serviciile de video la cerere - 33%). „Interesul manifestat de romani pentru cele mai multe dintre aceste activitati este mai mare decat in ansamblul UE” – mai consemneaza rezumatul raportului DESI 2015.

4. Integrarea tehnologiilor digitale in mediul de afaceri

Putine intreprinderi mici si mijlocii (7,4%) vand online, fata de 16% media in Uniunea Europeana si doar 1,9% dintre intreprinderi vand online catre alte tari ale Uniunii Europene.

IMM-urile obtin in general 4,9% din cifra lor de afaceri din eComert, fata de aproape dublu in UE (9,4%). in privinta companiilor mari, diferenta se mentine: 12% in Romania, fata de 24% in Uniunea Europeana.

5. Digitalizarea serviciilor publice: utilizatorii serviciilor digitale guvernamentale au ajuns la 8% in Romania, fata de 32% media in Uniunea Europeana. in ceea ce priveste sofisticarea serviciilor publice oferite, Romania obtine un punctaj minim - 5,5 din 100 (fata de 49, media in UE) la indicatorul formularelor predefinite, in timp ce la utilizarea serviciile online in locul contactului direct cu administratia publica Romania obtine un punctaj de 54 din 100 (fata de 81 in Uniunea Europeana).

Date deschise: 435 din 700 fata de un scor general de 351 din 700, media in Uniunea Europeana.

Pe ultimul loc la totalitatea celor cinci factori care compun indicele economiei si societatii digitale (DESI), in 2015, Romania a obtinut un punctaj de 0,35, ceea ce o plaseaza pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Raportul Comisiei Europene cu privire la Romania concluzioneaza: „un procent mai important din populatie este abonat la retele in banda larga” in 2015 fata de anul precedent. Raportul consemneaza o calitate ridicata a retelelor de banda larga, insa un nivelul scazut al competentelor digitale si al increderii utilizatorilor, acestea fiind considerate explicit “piedici in calea dezvoltarii economiei digitale a tarii”.

O alta tendinta importanta consemnata de raport, utilizarea internetului a crescut in Romania, in principal datorita unei mai mari participari in cadrul retelelor sociale.

Pe de alta parte, raportul recomanda: intreprinderile din Romania ar trebui sa exploateze mai bine avantajele oferite de retelele de socializare, de comertul online si de aplicatiile de tip cloud. Ponderea utilizatorilor care interactioneaza cu autoritatile publice a crescut, dar este in continuare cea mai scazuta din UE.

Comisia Europeana da un ton optimist interpretarii rezultatelor: Romania face parte din grupul tarilor aflate intr-o faza de recuperare a decalajelor, deoarece, cu toate ca inca inregistreaza rezultate mai slabe decat cele din UE in ansamblu, s-a dezvoltat rapid in ultimul an si a ajuns mai aproape de media UE.

Surse: indicii DESI, precum si resursele publicate ca parte a raportului DESI – prezentarile de tara, sumarul raportului DESI pe tara, tabelele si/sau graficele indicate. DESI se bazeaza pe o serie de resurse precum indicatorii Eurostat, serviciile Comisiei Europene.